Notă: Într-o vreme în care mulţi editori, web-masteri şi bloggeri promovează o Ortodoxie ciuntită, prezentând din vieţile şi învăţăturile cuvioşilor şi sfinţilor secolului XX doar ceea ce le convine, există şi câteva excepţii notabile. Iată una dintre acestea – postarea poziţiei Cuviosului Serafim de la Platina (ucenicul Sfântului Ioan Maximovici) privitoare la creştinii ortodocşi care s-au opus schimbării calendarului şi care au făcut parte din Sinoade de stil vechi care nu s-au aflat în comuniune cu Biserica oficială. Textul – „Calea împărătească” - a fost postat cu mult curaj (în data de 26 februarie 2009) pe http://www.razbointrucuvant.ro/2009/02/26/calea-imparateasca-adevarata-ortodoxie-intr-un-veac-al-apostaziei-de-parintele-serafim-rose/
Înainte de prezentarea textului anexăm o imagine din revista The Orthodox Word (nr. 1/1982), publicată de părintele Serafim în anul morţii sale, şi anume prima parte a articolului „Adevăraţii creştini ortodocşi din România”. Articolul este scris în limba greacă de Mitropolitul Ciprian de Oropos şi Filii şi este tradus în limba engleză de actualul Mitropolit Hrisostom de Etna. Articolul poate fi citit în întregime pe http://web.archive.org/web/20040619193717/http://www.orthodoxinfo.com/resistance/romanian.aspx. Prin tipărirea acestui articol părintele Serafim a lăsat ca ultimă mărturie faptul că, pentru el, adevărata Biserică din România a fost cea de stil vechi, şi nu Biserica Ortodoxă Română… Faptul că postez acest material - fiind creştin de stil nou - e doar un semn de evlavie faţă de Cuviosul Serafim, Noul Filosof de la Platina – care va fi canonizat… (Danion Vasile)
Părintele Serafim Rose - Calea Împărătească: Adevărata Ortodoxie într-un veac al apostaziei
„Precum zic Părinţii, extremele de-a stânga şi de-a dreapta sunt la fel de rău-pricinuitoare… (Trebuie) să umblăm pe calea împărătească, stând deoparte de aceste extreme.” - Sf. Ioan Casian, Cuvântarea a II-a
Creştinii ortodocşi vieţuiesc astăzi într-una din cele mai critice perioade ale istoriei Bisericii lui Hristos. Vrăjmaşul mântuirii omului, diavolul, atacă pe toate fronturile şi se luptă prin toate mijloacele nu numai ca să abată pe cei credincioşi de la calea mântuitoare înfăţişată de către Biserică, ci să biruiască chiar Biserica lui Hristos, în pofida făgăduinţei Mântuitorului (Mat. 16:18) şi să transforme însuşi Trupul lui Hristos într-o organizaţie „ecumenică”, pregătind venirea alesului său, Antihristul, marele conducător al lumii din zilele de pe urmă.
Ştim, cu siguranţă, că această încercare a lui Satan nu va izbândi; Biserica va fi Mireasa lui Hristos până la sfârşitul lumii şi Îl va întâmpina pe Hristos Mirele, la a Doua Sa Venire, neprihănită şi nestricată de unirea nelegiuită cu apostazia acestui veac. Dar marea întrebare a vremurilor noastre, pe care şi-o pun toţi creştinii ortodocşi, este una foarte importantă: Biserica va dăinui, dar câţi dintre noi ne vom mai găsi în dânsa, ţinând piept puternicelor încercări ale diavolului de a ne trage din sânul ei ?
Vremurile noastre se aseamănă mult celor ale Sf. Marcu al Efesului, din secolul al XV‑lea, când se părea că Biserica era pe punctul de a fi dizolvată în necuvioasa Unire cu Latinii. Cu mult mai rele şi primejdioase sunt vremurile noastre, decât acelea; căci atunci Unirea a fost un act impus cu forţa, din exterior, pe când acum ortodocşii au fost pregătiţi vreme îndelungată pentru apropiata contopire „ecumenică” a tuturor bisericilor şi religiilor, după decenii de relaxare, indiferenţă, duh lumesc şi îngăduinţă în minciuna pierzătoare cum că „nimic nu ne desparte cu adevărat” de toţi ceilalţi care îşi spun creştini. Biserica Ortodoxă a supravieţuit falsei Uniri de la Florenţa, şi chiar a cunoscut, după aceasta, o perioadă de prosperitate în exterior şi de înflorire duhovnicească înlăuntrul ei; dar după noua falsă Unire, ce se urmăreşte acum, cu un elan sporit, va mai dăinui Ortodoxia în afara catacombelor şi a pustiei ?
În timpul ultimilor zece ani şi mai apoi, sub catastrofalul curs „ecumenic” urmat de patriarhul Athenagoras şi urmaşii săi, Bisericile Ortodoxe s-au apropiat, deja îngrijorător de mult, de un naufragiu deplin. Cea mai recentă declaraţie „ecumenică” a Patriarhiei Constantinopolului, „Mărturisirea de la Tiateira” (vezi „The Orthodox Word”, ian. – feb., 1976) este îndeajuns de grăitoare spre a dovedi cât de mult s-a pierdut din conştiinţa ortodoxă de către Biserica locală ce era odată întâia între Bisericile Ortodoxe la mărturisirea adevărului lui Hristos; acest document sinistru arată doar cât de aproape sunt ierarhii de la Constantinopol spre a fi absorbiţi în „creştinătatea” heterodoxă a Apusului, înainte chiar de Unirea formală ce încă se pregăteşte.
Rădăcinile ecumenismului actual din Bisericile Ortodoxe se duc până la renovaţionismul si modernismul anumitor ierarhi ai anilor 1920. În Biserica Rusă, aceste tendinţe au zămislit, pentru început, mişcarea „Bisericii Vii”, care, cu sprijinul regimului comunist, a încercat să îl înlăture pe Patriarhul Tihon şi să „reformeze” Biserica într-o maniera protestantă radicală, iar apoi - ca un urmaş mai „conservator” al „Bisericii Vii” – instituţia bisericii serghianiste (Patriarhia Moscovei), care a insistat, la începuturi, asupra laturii politice a reconcilierii cu ideologia şi ţelurile comuniste (conform scandaloasei „Declaraţii” a Mitropolitului Serghie din 1927), şi doar în ultimele decenii s-a aventurat, iarăşi, pe tărâmul renovaţionismului ecleziastic, prin participarea sa activa în mişcarea ecumenică. În Biserica Greacă, situaţia a fost asemănătoare: „Sinodul Pan-Ortodox” renovaţionist din 1923, cu reformele sale protestante, inspirate de către Patriarhul Meletie Metaxakis de tristă amintire, s-a dovedit a fi prea radical pentru a fi acceptat de către lumea ortodoxă, si renovaţioniştii au trebuit să se mulţumească doar cu impunerea unei reforme a calendarului asupra câtorva Biserici ne-slave.
Mari mişcări de protest s-au ridicat împotriva reformatorilor, atât în Biserica Rusă, cât şi în cea Greacă, cauzând diviziuni profunde, ce s-au păstrat până acum în lumea ortodoxă. În Biserica Rusă, serghianismul a fost respins cu hotărâre de către vasta majoritate a episcopilor şi credincioşilor, în frunte cu Mitropolitul Iosif de Petrograd; această mişcare „iosifită” s-a organizat. Mai apoi, într-o oarecare măsură, şi a devenit cunoscută drept „Adevărata Biserică Ortodoxă”. Istoria acestei Biserici Ruse ilegale, a „catacombelor”, este, până în ziua de astăzi, învăluită de taină, însă, în ultimii ani, o serie de mărturii surprinzătoare ale activitatilor ei actuale au ajuns la lumină, ducând la măsuri de reprimare aspre, din partea guvernului sovietic. Este cunoscut numele actualului ei întâi stătător (Mitropolitul Teodosie), ca şi cel al unuia dintre cei zece sau mai mulţi episcopi ai ei (episcopul Serafim). În diaspora, Biserica Rusă din afara Rusiei s-a angajat chiar de la începuturile serghianismului, în 1927, într-o poziţie anti-serghianistă fermă, şi, cu numeroase ocazii, şi-a exprimat solidaritatea faţă de Adevărata Biserica Ortodoxă din Rusia, refuzând, în acest timp, comuniunea deplină cu Patriarhia Moscovei. Tradiţionalismul ei intransigent şi neclintit în această problemă, precum şi în altele, nu au fost pe placul unora dintre ierarhii ruşi ai Europei Apusene şi ai Americii, care erau mai receptivi la curentele „reformiste” ale Ortodoxiei secolului al XX‑lea, ei despărţindu-se, la diferite momente, de Biserica Rusă din afara Rusiei, cauzând astfel actualele deosebiri de „jurisdicţie” din diaspora rusă.
În Grecia, mişcarea de protest, printr-un instinct ortodox asemănător, a luat şi ea denumirea de „Creştini Ortodocşi Adevăraţi“. De la începuturile ei din 1924 (când s-a introdus reforma calendarului), mişcarea a fost puternică mai ales printre călugării, preoţii şi mirenii cei simpli ai Greciei; primul episcop care a părăsit Biserica de Stat a Greciei şi s-a alăturat mişcării a fost Mitropolitul Hrisostom de Florina; această Biserică îşi urmează până astăzi viaţa şi organizarea pe deplin independentă, cuprinzând circa o pătrime din totalitatea creştinilor ortodocşi din Grecia, şi poate peste jumătate dintre călugări şi maici. Deşi este cunoscută popular ca „vechii calendarişti” („stilişti”), „Adevăraţii Creştini Ortodocşi ai Greciei” susţin un tradiţionalism ferm în viaţă şi, în general, în gândirea ortodoxă, privind problema calendarului doar ca un prim stagiu sau ca pe o piatră de temelie a modernismului şi reformismului.
În timp ce cancerul „ecumenist” roade astăzi tot mai mult din rămăşiţele mădularelor glăsuitoare ale Bisericilor Ortodoxe, o simpatie crescândă este arătată, de către cei mai simţitori membri ai jurisdicţiilor ortodoxe „oficiale”, cauzei şi reprezentanţilor Bisericilor anti-ecumeniste şi anti-reformiste ale Rusiei, Greciei şi diasporei. Unii, văzând că jurisdicţiile „oficiale” urmează în mod irevocabil o direcţie anti-ortodoxă, le abandonează ca pe nişte nave ce se scufundă şi vin în rândul „Adevăraţilor Creştini Ortodocşi”; alţii, nădăjduind încă la o revenire către orientarea ortodoxă, în Ortodoxia mondială, consideră pentru moment a fi de ajuns să îşi exprime simpatiile pentru „Adevăraţii Creştini Ortodocşi” şi să protesteze cutezători împotriva mentalităţii „reformiste” din jurisdicţiile „oficiale”. Cei zece ani de epistole anti-ecumeniste ale Mitropolitului Filaret, Întâi Stătătorul Bisericii Ruse din afara Rusiei, au atins o coardă sensibilă în cadrul unor Biserici Ortodoxe, chiar dacă răspunsul „oficial” la ele a fost, în mare măsură, tăcerea sau ostilitatea.
Astăzi, mai mult ca în orice altă perioadă a luptei de 50 de ani pentru păstrarea tradiţiei Ortodoxe într-un veac al apostaziei, vocea Ortodoxiei celei Adevărate şi intransigente ar putea fi auzită în întreaga lume şi ar putea avea un efect profund asupra direcţiei de viitor a Bisericilor Ortodoxe. Poate, într-adevăr, este deja prea târziu a împiedica „Cel de-al Optulea Sinod Ecumenic” renovaţionist şi Unirea „ecumenică” ce zace în spatele lui; dar poate una sau mai multe Biserici locale ar mai putea fi convinse să păşească îndărăt de la calea aceasta dezastruoasă, ce va duce la lichidarea totală (ca ortodoxe) a acelor jurisdicţii ce o vor urma până la capăt; şi în orice caz, persoane sau chiar comunităţi întregi pot fi salvate, cu siguranţă, de la această cale, fără a-i mai menţiona pe acei heterodocşi ce şi-ar mai putea afla calea către sânul mântuitor al adevăratei Biserici a lui Hristos.
Este de o importanţă vitală, deci, ca această voce să fie una a Ortodoxiei autentice, adică patristice. Din nefericire, se întâmplă uneori, mai ales în focul unei dispute, ca poziţii fundamental ortodoxe să fie exagerate de către una din părţi, şi înţelese greşit de către cealaltă, şi astfel o impresie pe de-a-ntregul înşelătoare se zămisleşte în unele minţi, cum că actuala cauză a Adevăratei Ortodoxii este un soi de „extremism”, un soi de „replică de dreapta” la direcţia predominant de „stânga”, urmată acum de către conducătorii Bisericilor Ortodoxe „oficiale”. O asemenea viziune politică a luptei actuale pentru Adevărata Ortodoxie este cu desăvârşire falsă. Această luptă, din contra, a luat forma, în rândul celor mai de seamă reprezentanţi ai ei de astăzi – fie din Rusia, Grecia sau din diaspora – unei reveniri la calea patristică a moderaţiei, a unei înţelegeri între extreme; este ceea ce Sfinţii Părinţi numesc CALEA ÎMPĂRĂTEASCĂ.
Învăţătura acestei „căi împărăteşti” este expusă, de pildă, în Sfaturile duhovniceşti ale avvei Dorotei, care citează îndeosebi din Cartea Deuteronomului: Să nu te abaţi nici la dreapta, nici la stânga, ci să umbli pe calea împărătească (Deut. 5:32; 17:11), şi de către Sf. Vasile cel Mare: „Drept cu inima este cel al cărui cuget nu se întoarce nici către exces, nici către lipsă, ci se îndreaptă doar către calea virtuţii“. Dar poate că cel mai clar este exprimată această învăţătură de către marele Părinte Ortodox al celui de-al V‑lea secol, Sf. Ioan Casian, care s-a confruntat cu o sarcină foarte asemănătoare sarcinii noastre ortodoxe de astăzi: să înfăţişeze învăţătura curată a Părinţilor Răsăriteni oamenilor din Apus, ce erau imaturi duhovniceşte şi nu puteau încă să înţeleagă profunzimea şi subtilitatea învăţăturii spirituale răsăritene, tinzând astfel către extrema laxităţii ori către cea a hiper-stricteţii, la aplicarea acesteia în viaţă. Sf. Casian expune învăţătura ortodoxă a căii împărăteşti în Conversaţia sa asupra „trezviei” (sau a „înţelepciunii”) – conversaţie lăudată de Sf. Ioan Scărarul (Treapta 4:105) pentru „filosofia ei preafrumoasă şi măreaţă“:
„Cu întreaga noastră tărie şi cu întreaga noastră străduinţă, să ne silim a dobândi darul cel bun al trezviei, care ne poate ţine nevătămaţi de excesele ambelor părţi. Căci, precum grăiesc Părinţii, ambele extreme sunt la fel de dăunătoare – atât prea-multa postire, cât şi umplerea pântecelui, prea-multa priveghere, cât şi somnul peste măsură, şi celelalte exagerări“. Trezvia „îl învaţă pe om să umble pe calea împărătească, evitând ambele extreme: de-a dreapta nu îi îngăduie să cadă în înşelare din pricina abstinenţei excesive, la stânga nu îi îngăduie să fie târât în nepăsare şi destindere“.
Iar ispita „cea de-a dreapta” este chiar mai primejdioasă decât cea „de-a stânga”:
„Abstinenţa excesivă este mai dăunătoare decât îmbuibarea sinelui; căci, împreună cu pocăinţa, cineva ar putea ajunge, de la aceasta din urmă, la dreapta înţelegere, însă de la cea dinainte, nu este cu putinţă” (de ex., din pricină că mândria cuiva asupra „virtuţii” proprii îi stă în calea smereniei pline de pocăinţă care l-ar putea izbăvi). (Conversaţii, II, capitolele 16, 2, 17).
Aplicând această învăţătură situaţiei noastre, putem spune: „Calea împărătească” de astăzi a Adevăratei Ortodoxii este o înţelegere între extremele ecumenismului şi reformismului pe de o parte, şi a „râvnei fără cunoştinţă” (Rom. 10:2) pe de alta. Adevărata Ortodoxie nu merge „în pas cu vremurile” pe de o parte, nici nu face din „stricteţe”, „corectitudine” ori „canonicitate” (bune în sine) o scuză pentru o auto-satisfacţie fariseică, exclusivism şi neîncredere, pe de alta. Această moderaţie a Adevăratei Ortodoxii nu trebuie confundată cu indiferenţa sau o stare de „căldicel”, ori cu orice fel de compromis între extremele politice.
Spiritul de „reformă” este atât de predominant astăzi, încât oricine ale cărui vederi sunt hrănite de „duhul vremurilor” va privi moderaţia cea cu adevărat ortodoxă ca apropiata „fanatismului”, dar cine caută către problemă cu mai multă profunzime şi foloseşte standardul patristic, va găsi calea împărătească a fi departe de orice fel de extremism. Poate nici un învăţător ortodox al zilelor noastre nu oferă un asemenea model de moderaţie grăitoare şi înflăcărată, precum răposatul arhiepiscop Averchie al Jordanville-ului; numeroasele sale articole şi predici respiră duhul înviorător al adevăratei râvne ortodoxe, fără vreo abatere la „dreapta” ori la „stânga”, accentuând în mod constant asupra laturii duhovniceşti a Ortodoxiei celei Adevărate. (Vezi mai ales articolul său „Râvna sfântă“, din The Orthodox Word, mai – iunie, 1975).
Biserica Rusă din afara Rusiei a fost aşezată, din pronia dumnezeiască, într-o poziţie foarte avantajoasă spre a păstra „calea împărătească” în mijlocul confuziei Ortodoxiei veacului al XX‑lea. Vieţuind în exil şi sărăcie, într-o lume ce nu a priceput suferinţa oamenilor ei, ea s-a concentrat asupra păstrării neschimbate a credinţei ce îi uneşte norodul, aflându-se, în mod firesc, străină întregii mentalităţi ecumenice, care este întemeiată pe indiferenţă religioasă şi auto-satisfacţie, pe bogăţie materială şi internaţionalism fără de suflet. Pe de altă parte, a fost ţinută de la a cădea în extremismul „cel de-a dreapta” (cum ar fi declaraţia că Tainele Patriarhiei Moscovei sunt fără de har) de către conştientizarea profundă a faptului că Biserica Serghianistă din Rusia nu este liberă; cineva, desigur, poate să nu aibă nici o comuniune cu un astfel de trup, dominat de atei, dar definirea cu exactitate a situaţiei ei este cel mai bine să fie lăsată unui sinod liber al Bisericii Ruse, din viitor. Dacă pare a exista aici o „contradicţie logică” („dacă nu îi tăgăduiţi Tainele, atunci de ce nu sunteţi în comuniune cu ea ?“), aceasta e o problemă doar pentru cei raţionalişti; cei ce se apropie de problemele Bisericii atât cu inima, cât şi cu cugetul, nu au nici o dificultate în a accepta poziţia aceasta, care este testamentul lăsat Bisericii Ruse a diasporei de către înţeleptul ei Întâi Stătător, Mitropolitul Anastasie (†1965).
Trăind în libertate, Biserica Rusă din afara Rusiei a socotit drept una din îndatoririle ei de căpătâi exprimarea solidarităţii şi a comuniunii depline cu subterana „Adevărată Biserică Ortodoxă a Rusiei“, a cărei existenţă este ignorată cu desăvârşire şi chiar negată de către Ortodoxia „oficială”. La vremea rânduită de Dumnezeu, când vor trece încercările teribile asupra Bisericii şi poporului rus, celelalte Biserici Ortodoxe vor putea înţelege mai bine situaţia Bisericii Ruse; până atunci, tot ceea ce poate nădăjdui cineva este, ca şi pe mai departe, Bisericile Ortodoxe libere să nu pună sub semnul întrebării dreptul de a exista al Bisericii Ruse din afara Rusiei sau sa nege harul Tainelor ei, aproape toate dintre ele rămânând îndelungă vreme în comuniune cu ea (până ce neparticiparea ei la Mişcarea Ecumenică a izolat-o şi a făcut să devină un reproş la adresa celorlalte Biserici, îndeosebi în ultimul deceniu), şi, până în ziua de astăzi, ele rezistând (cel puţin pasiv) la încercările de provenienţă politică, ale Patriarhiei Moscovei, de a o declara „schismatică” şi „necanonică”.
În ultimii ani, Biserica Rusă din afara Rusiei a mai acordat susţinere şi recunoaştere şi „Adevăraţilor Creştini Ortodocşi ai Greciei”, a căror situaţie, de asemenea, a fost extrem de dificilă şi neînţeleasă. În Grecia, întâia lovitură împotriva Bisericii (reforma calendarului) nu a fost atât de mortală precum „Declaraţia” Mitropolitului Serghie în Rusia, şi din această pricină a durat mai multă vreme până ce conştiinţa teologică a grecilor ortodocşi să zărească întreaga ei semnificaţie anti-ortodoxă. Mai mult, puţini episcopi din Grecia au fost îndeajuns de curajoşi spre a se alătura mişcării (în vreme ce, prin comparaţie, numărul episcopilor ne-serghianişti de la începuturi era mai mare decât al întregului episcopat al Bisericii Greciei). Şi doar în ultimii ani, cauza vechilor calendarişti a devenit chiar „respectabilă intelectual”, de vreme ce tot mai mulţi absolvenţi de facultate i se alăturau. De-a lungul anilor, a suferit persecuţii, uneori destul de puternice, din partea Statului şi a Bisericii oficiale, şi până în ziua de astăzi a rămas desconsiderată de către cei „sofisticaţi” şi fără nici o recunoaştere din partea lumii Ortodoxe „oficiale”. Din nefericire, neînţelegerile şi dezbinările interne au continuat slăbirea cauzei vechilor calendarişti, precum şi lipsa unui glas unic şi unanim, care să exprime susţinerea lor pentru Ortodoxia patristică. Totuşi, poziţia lor fundamental ortodoxă nu poate fi negată, şi nu pot fi întâmpinate decât cu bucurie asemenea prezentări glăsuitoare ale ei, precum se pot vedea în articolul ce urmează.
Sporirea, din ultimii ani, a unei unităţi fundamentale a cauzei adevăratei ortodoxii din întreaga lume, fie în Biserica din catacombe a Rusiei, la vechii calendarişti ai Greciei sau în Biserica Rusă din afara Rusiei, i-a făcut pe unii să gândească în termenii unui „front unit” al Bisericilor mărturisitoare, spre a se opune mişcării ecumenice care a luat în posesie Ortodoxia „oficială”. Totuşi, în condiţiile actuale, acesta se va materializa cu greu; şi, în orice caz, este o viziune politică asupra situaţiei, ce priveşte într-o manieră prea exterioară semnificaţia misiunii Adevăratei Ortodoxii. Dimensiunile depline ale protestului ortodox împotriva „Ortodoxiei ecumeniste”, împotriva Ortodoxiei neutralizate, căldicele, a apostaziei, trebuiesc încă descoperite, înainte de toate în Rusia. Dar nu este cu putinţă ca mărturia atâtor mucenici, mărturisitori şi campioni ai Ortodoxiei celei Adevărate din veacul al XX‑lea, să fie zadarnică. Fie ca Dumnezeu să îşi tina zeloţii pe calea împărătească a Adevăratei Ortodoxii, credincioşi Lui şi Sfintei Lui Biserici, până la sfârşitul veacului!
Acest articol a apărut în original în The Orthodox Word, sept. – oct., 1976 (70), pag. 143-149.
Între comentariile la acest articol, postat pe www.razbointrucuvant.ro, apar şi unele interesante. Teodor scrie: „A avea curajul de a spune Adevărul, nu înseamnă a fi pe extreme, care dealtfel se spune că aparţin dracilor! Domnul Hristos când a vrut să accentueze gravitatea unui lucru sau importanţa lui, spunea clar: «Adevărat grăiesc vouă… cuvintele Mele nu vor trece!» Care «habotnicie»? De când a nu fi MASON şi a nu fi de acord cu ECUMENISMUL este habotnicie ? De când învăţătura Sf. Părinţi e habotnicie ? Haideţi să ne vedem limitele…, că nu are nimeni nici o contribuţie că există în momentul de faţă, ci prin darul Bunului Dumnezeu există! Nu deţine nimeni înţelepciunea absolută, decât El! A dansa pe «vulcani» nu e o chestiune de înţelepciune, ci mai degrabă de…!”
Mihaela scrie: „Este suficient să vedem ce se întâmplă astăzi, la noi, şi să ne dăm seama ce vizionar a fost Părintele Serafim Rose. Acestea sunt adevăruri universale.”
Mihail scrie: „În contextul actual în care Biserica Ortodoxă «oficială» are această alunecare spre ecumenism, ce sa înţelegem noi mirenii, că de fapt am fost păcăliţi când părinţii şi duhovnicii scriau şi ne spuneau că cei de pe stilul vechi sunt eretici ? Acum să ne simţim noi eretici din cauză că clericii noştri au căzut în ecumenism ? Sf. Ioan Maximovici, Serafim Rose şi alţii au aparţinut celor care nu au schimbat calendarul. La fel şi călugării din Athos. Ei au fost pe linia tradiţionalistă a canoanelor celor Şapte Soboare. Ce e de făcut?”
Da, întrebarea rămâne: Ce e de făcut?…
57 users commented in " Parintele Serafim Rose - Calea Imparateasca "
Follow-up comment rss or Leave a TrackbackPrea multe nu sunt de comentat.Cei care vor sa inteleaga inteleg,cei care cerceteaza afla,cei care-L descopera pe DUMNEZEU vor sa-i bucure si pe altii.Se vede ca Dumnezeu lucreaza si fericiti vor fi cei care-L marturisesc.Domnule Danion, marturisiti in continuare!
Hristos s-a intrupat…si-a inviat,
Cu slava la ceruri s-a inaltat,
Si noua ne-a lasat,adevarat,
Doar…ceea ce ramane neschimbat…!
Cuv. Serafim Rose a desfacut cu mare intelepciune, toate incalcelile nenorocite urzite de diavol pentru a crea dezbinare intre noi.
Harul Duhului Sfant sufla unde voieste, ci nu dupa parerile noastre incremenite in litera.
Acest articol este impotriva celor ce sunt pe stilul vechi din Romania, si este binevenit pentru ai scoate din suficienta in care zac majoritatea dintre ei. Am remarcat( nu este numai parerea mea, ci si a altora, care au stat de vorba cu stilistii) superioritatea cu care ne vorbesc noua acestia, tratandu-ne ca pe niste “eretici” ignoranti. Ori in acest articol cuv. Serafim arata capcana in care au cazut stilistii nostrii, capacana numita zelotism (stilistii nu ne recunosc tainele si de aceea pretind un nou botez, cununie, tundere etc.)
Parerea mea personala este ca atunci cand Bunul Dumnezeu ne va da semnul final al apostaziei bisericii oficiale, sa marturisim si sa ne pastram in continuare pe calea Sfintilor Parinti.
In vremurile din urma nu va mai conta calendarul pentru ca fiecare crestin din cei ramasi va fi o liturghie vie!
Va felicit domnule Danion pentru perspicacitatea cu care analizati anumite lucruri, pentru finetea de care dati dovada in prezentarea lor si pentru diplomatia la care aplicati atunci cand dati replici.
Doamne ajuta!
Domnule Danion, frumos vorbiti despre calendar si despre celelalte abateri. Dar cum se face ca sunteti la doctorat la o facultate a BOR? Pentru un traditionalist sunteti cam ciudat. Daca ecumenismul este erezie, de ce faceti facultatea la eretici? Si credeti ca singura abatere a BOR-ului este calendarul? Fiindca ii considerati “ortodocsi” pe bor-risti. Membrii bolnavi ai bisericii! Oare cei ce spun ca Sfintii Parinti de la Sinodul IV Ecumenic, de la Calcedon, s-au inselat(!?) cand i-au condamnat pe monofiziti sunt doar bolnavi in credinta sau sunt ERETICI? Oare cei care spun ca papistasii sunt o biserica sora cu har si taine valide si ca papa de la roma este capul bisericii ortodoxe-asa cum spun ierarhii bor- sunt ortodocsi sau eretici? IPS Teofan a semnat unirea cu monofizitii. La fel ca majoritatea ierarhilor BOR. Ce fel de ortodox mai este el? Nu calendarul este cea mai mare problema a bor- desi este important. Mentionez ca nu sunt membru a BOSV si nici nu intentionez sa devin.
Mesaj General. Mi-a venit un gand si am vrut sa-l sciru, fara nici o aluzie la vreo persoana.
Sa ne rugam fratilor pt luminarea mintii (a tuturor indiferent daca tinem randuiala Sfintilor Parinti sau randuiala corectata de Alti Parinti - fiecare face ascultare pe masura priceperii lucrurilor/adevarului).
Intr-adevar, cine cauta cu adevarat si se roaga fierbinte ca sa inteleaga corect chiar si articolele de aici sau altele care dovedesc corectitudinea noului calendar, Dumnezeu o sa-i lumineze cugetul.
Sa nu uitam ca suntem madulare ale Trupului Lui Hristos, de e “stilist” sau “oficial BOR”, protestant sau din alta religie sau ateu; sa nu-l judecam fratilor!!! Rade oare cancerosul de unul orb? nu, ei se compatimesc.
Deci sa fim seriosi si asupra analizei interioare si sa ne vedem NIMICNICIA si vom reusi sa abordam semenii cu compatimire si dragoste. Caci nu suntem cu nimic mai bravi, daca mereu ne ridicam de la masa imbuibati, dar de aici tot zicem ca am priceput care-i adevarul calendarului. Si asta e patima mica, nu mai zic de invidie, gelozie, rautate, judecare, viclenie, fatarnicie etc., care ne pierd sufletul daca ne vom opri doar la problema calendarului.
Sa ne rugam
Leo, tu zici ca este impotriva celo pe stil vechi? Imi permit sa nu fiu de acord cu tine.Cred ca scopul sau este de a ridica semn de interbare in inimile celor care aceste semne de intrebare pot aduce roade.
“Fiindca ii considerati “ortodocsi” pe bor-risti. Membrii bolnavi ai bisericii! Oare cei ce spun ca Sfintii Parinti de la Sinodul IV Ecumenic, de la Calcedon, s-au inselat(!?) cand i-au condamnat pe monofiziti sunt doar bolnavi in credinta sau sunt ERETICI? Oare”etc.
“Mentionez ca nu sunt membru a BOSV si nici nu intentionez sa devin.”
- inteleg ca nu sunteti nici bor-ist nici bosv-ist. atunci ce sunteti?
faptele de credinta reprezinta o stare interioara,o inclinare a sufletului spre minciuna sau spre adevar!!minciuna este separata de adevar prin anatema!cei care sant in adevar sant toti in acelasi duh si cu HRISTOS!exista legi FOARTE clare referitoare la calendar nu mai exista dubii,problema este ca oamenii nu vor adevarul dar si mai mult isi justifica optiunea cumva!atata timp cat sfintii au aratat cum este corect este asa de interesant cum se contorsioneaza sufletul omului de durere cand afla adevarul:riposteaza,jigneste,devine violent..ce este greu daca toti sfintii iti arata ca facand intr un fel au ajuns la sfintenie iar oamenii se justifica de ce merg ei pe alt drum-cand de fapt este clar ca nu iubesc adevarul!!pai de ce au dat sfintii anatemei pe cei ce nu merg pe drumul aratat lor de HRISTOS!adica de aia s au srins sfintii parinti:sa faca legi pe care oamenii sa le placa sa le incalce si sa zica si ca duc drumurile noi tot spre rai!!asa merge omul increzut in iad!!
Acest text aparţine Arhimandritului Sofronie de Essex (Cuvântări duhovniceşti, II, trad. de Ierom. Rafail (Noica), Ed. Reîntregirea, 2008)
“De ce vorbesc cu atâta - aş zice - întristare? Pentru că dorirea inimii mele este ca voi să vă însuşiţi acestea, să se depărteze de la voi acel chip al gândirii care este stâlcire a vieţii creştine. Îmi este greu să vorbesc astfel, pentru că mulţi bolnavi cu sufletul nu sunt în stare a auzi un astfel de cuvânt. Mulţi sunt care nu trăiesc veşnicia în Hristos, ci o curioasă formă a vieţii pământeşti. Lipsindu-le viziunea veşniciei, vremea şi zilele pentru ei devin singura realitate, şi se ceartă pe tema calendarului . Când eram în Athos a avut loc reforma calendarului. Biserica Universală a vrut să reorânduiască curgerea vremii pe baza principiilor puse dintru început. Iar la început se întâmpla că Echinoxul era pe 9 Martie, iar apoi a ajuns sa fie pe 22. Dar această schimbare priveşte mai ales viaţa exterioară a societăţii omeneşti, ca să nu zic viaţa statală. Dar a privi această latură ca pe o dogmă, ba chiar să rupi comuniunea liturgică, este urmarea neajunsului înţelegerii şi a lipsei de experienţă a veşniciei în Hristos. Tot ce este al pământului trece. În cei douăzeci de ani ai vieţii mele la Athos mi-a fost dureros să văd cum unii, chiar şi oameni buni, gândesc numai în termeni de zile, iar nu la veşnicie. Şi astfel, într-un chip ciudat se învârtoşează inima acelor oameni. De acum uşa inimii lor este închisă. Ei nu pot înţelege nici rugăciunea din Ghetsimani, nici moartea pe Golghota, nici gândul lui Simeon Noul Teolog sau al lui Siluan pentru faptul că fiecare dintre noi trebuie a se asemăna omului celui dintâi prin cuprinsul vieţii sale, adică să devină un Adam. Şi lipsa cugetului pe care ni-l învaţă Părinţii noştri face ca noi să stâlcim creştinismul, ridicând condiţiile statale şi ale vieţii sociale la nivel de dogmă.”
Imi place la nebunie cum se respecta libertatea de opinie! Tot ce nu este corect politic se cenzureaza! Si asta o fac si ateii si ortodocsii si sectarii… de fapt toti o fac. Am citit ceva interesant. Si anume: REZOLUTIA BISERICII ORTODOXE RUSE DIN AFARA GRANITELOR de la data 1/14 iunie 1971. Conform acestei rezolutii, bazandu-se pe canonul 62 apostolic si pe canonul 3 sinodul 7 ecumenic, ei declara NECANONICA SI INVALIDA alegerea patriarhului Pimen ca patriarh al B. O. Ruse la fel ca toti patriarhii incepand cu Serghie in 1943. Practic EI DECLARA PATRIARHIA MOSCOVITA CA NECANONICA SI INVALIDA, adica fara har! Interesant, nu-i asa? Mentionez ca eu sunt ORTODOX! asta fiindca am explicat in alt mesaj ce sunt insa a fost cenzurat1!!!
The Last Will and Testament of Archbishop Antony of Los Angeles
The Lord has destined us to live in an extremely hard time unlike any other in the history of the Russian Church. That is why in the last will and testament one should speak of the most important thing. When a living organism is dying, all thoughts are concentrated on how to survive. So should we. In our times of predominant apostasy from God and the Truth, we should be concerned with two questions: how to keep faithfulness to the True God and how to save our souls.
1. According to many canonical rules, all of the so-called bishops, archbishops and metropolitans of the Moscow Patriarchate, being KGB agents, are apostates from Christ. The 62nd Apostolic Canon deprives them of these titles, and if they repent, it calls for them to be accepted as laymen and not to be ordained. Similar orders are found in numerous (24) canonical rules. From this, we see that the Divine Canons do not admit the Divine Gifts to apostates - KGB agents.The holy Martyr St. Patriarch Tikhon testifies to the same in his epistle excommunicating the soviet power; Blessed Metropolitan Anthony (Khrapovitsky) does likewise when he condemns the Declaration of Metropolitan Sergius (Stargorodsky), as does Metropolitan Anastassy (Gribanovsky) in his last testament.Hear Holy Patriarch Tikhon’s words stated right after committing the God-fighting soviet power to anathema: “We exorcise you, faithful children of the Orthodox Church of Christ, in no way to associate with these fiends of humankind.” Holy Patriarch Tikhon not only admonishes but exorcises. And exorcism is admonishment with the threat of punishment. His words turned out to be prophetic… How terribly believers were punished by the communism that so many of them had supported.In his letter to Metropolitan Sergius, Blessed Metropolitan Anthony called his (sergei’s) declaration a betrayal. During those times (1927) Moscow bishops, archbishops and metropolitans had not yet become KGB agents. The main task of the KGB was the “eradication of religion”. This makes the activities of the bishops, archbishops and metropolitans of the Moscow Patriarchate much worse than betrayal.In his last will and testament, Metropolitan Anastassy has said: “As for the Moscow Patriarchate and its bishops, archbishops and metropolitans, the Russian Church Abroad must not have any canonical, prayerful, or even simple everyday association, leaving them at the same time to the final judgment of the Council of the future free Russian Church.”
These words point out the first and repeated condemnation of the Moscow Patriarchate by the Russian Church Abroad. As the Apostle Paul teaches: A man that is a heretic after the first and second admonition reject (Tit 3: 10).
2. Our Lord destines us to a great blessing: to belong to the Holy Orthodox Church, for only here can we obtain Salvation, if we do not waste the time of preparing ourselves for eternity.To avoid wasting this time, let us turn to the awesome admonitions of the Word of God, Gospel parables, prayers and church hymns which teach us that our mind is filled with unnecessary triviality and troubles, THAT THE ENEMIES OF OUR SALVATION GIVE TO US. And we, in our carefree manner, like to think that they are our own harmless and pleasant thoughts. Having distracted our mind from God, the enemy begins bringing sinful thoughts and wishes, which are extremely hard to resist. TO FIGHT AGAINST SIN SUCCESSFULLY, ONE MUST REPLACE HIS THOUGHTS WITH CONTINUAL PRAYER TO JESUS.All the Saints had to do this to reach their sanctity. There is no other way. The great Saints of ancient times, as well as the Holy Father Seraphim of Sarov, St. John of Kronstadt, Holy Father Paissy Velichkovksy and the great Startsy of Optina all testify to this.This prayer saves and is successful only if done patiently and humbly, not with the goal of pleasure, but rather release from sins, and it demands a lot of time.Our Merciful Lord Jesus Christ, grant us eternal salvation by the prayers of the Most Holy Theotokos and Ever Virgin Mary, and of all the Saints! Amen.
(Signed:) Archbishop Antony of L.A. Los Angeles 24 November / 7 December 1995 Holy Martyr Katherine
Resolution of the Russian Orthodox Church Outside of Russia
Concerning the Election of Pimen (Isvekov as Patriarch of Moscow
The Council of Bishops of the Russian Orthodox Church Outside of Russia on September 1/14. 06. 1971 considered the gathering which, calling itself an All-Russian Church Council, met in Moscow from May 30 to June 2 of this year for the purpose of electing a Patriarch of Moscow and all Russias. This gathering declared that Metropolitan Pimen was elected to the Patriarchal Throne. After considering all aspects of this election, the Council of Bishops, representing the free part of the Russian Orthodox Church, came to the following conclusion:
I. For the election of the Primate of a Local Church it is essential that such an election take place according to the laws of the given Church and that it be free, representing a genuine expression of her voice.
2. In 1917 the All-Russian Council adopted a resolution restoring the Patriarchate in Russia, and elected to the Patriarchal See His Holiness Patriarch Tikhon. This council included all canonically consecrated bishops of the Russian Church, representatives of the monastic clergy and the Orthodox Theological Academies, invited by the Synod on the basis of the Regulation it had issued. All the representatives of the diocese were chosen freely at elections on three levels: parish elections, deanery elections and diocesan meetings. The actual election of the Patriarch took place in a fashion that guaranteed freedom in the nominating of candidates for election. The latter were established by a secret ballot, and at first a large number of candidates were named. From among them, by systematic balloting, the three who received the highest number of votes were picked, and of those one was finally elected by the drawing of lots. This system of election, guaranteeing complete freedom and confirmed by the All-Russian Church Council, was never abolished by a free council of equal authority. Therefore, and election of Patriarchs effected otherwise and not in a free manner, does not express the voice of the Russian Orthodox Church and is not lawful. Not only the election of the present Pimen, who claims to be Patriarch, but those of his two predecessors must also be regarded as unlawful. Their supporters can not defend these elections by saying that the external conditions caused by persecutions against the Faith prevented the realization of a lawful form of election, since, despite the obvious, they constantly insist on the supposed full religion’s freedom in the Soviet Union. Similar decisions were made the now elected Patriarch Pimen. At all three patriarchal elections, no one attempted or had any possibility of nominating a candidate other than the one indicated beforehand by representatives of the secular authorities.
3. The lawful succession of higher Church authority in the Russian Church has been broken since 192 7, when the Acting Locum-Tenens of the Patriarchal Throne, Metropolitan Sergius of Nizhny-Novgorod, went against the order of the Metropolitan of Krutitsa whom he was replacing and signed an agreement with the atheistic secular authorities, to which neither Metropolitan Peter nor the other elder hierarchs agreed. The Soviet government began to throw all the hierarchs who did not agree with Metropolitan Sergius in prison, thus clearing the path for him to become head of the Russian Church.He, for his part, taking no account of the elder bishops, formed a Synod by his own personal choice and, while Metropolitan Peter of Krutitsa, to whom by position the Moscow diocese belonged, was still alive, he unlawfully gave himself the title of “His Beatitude the Metropolitan of Moscow” with the right to wear two panagias. In 1943, by order of the atheist and the malicious persecutor of the Church, Stalin, he hurriedly (in four days) pulled together, in fulfillment of the latter’s political plans, a Council consisting of bishops specially chosen and freed from prison for the purpose by Stalin, a Council which, counting Metropolitan Sergius, himself, consisted of only 19 bishops, and which elected him Patriarch. In 1945, after the death of Patriarch Sergius, Metropolitan Alexis of Leningrad gathered a Council, to which representatives of the other autocephalous Churches were also invited. This Council, besides recently consecrated bishops, consisted of representatives of the clergy and laity, picked without elections and prepared for the election of a Patriarch, and, submissively following the directions of the atheistic authorities, unanimously elected as Patriarch Metropolitan Alexis of Leningrad. After his death, in the same illegal manner the so-called All-Russian Council was convoked this year for the election as Patriarch of Metropolitan Pimen, known not so much for his devoutness or theological education, but rather for his diligence in carrying out the orders of the atheistic government, which are directed toward the destruction of the Church and toward fulfilling the political plans of the Soviet Regime.
4. All of the elections of Patriarchs in Moscow, beginning in 1943, are invalid on the basis of the 30th Canon of the Holy Apostles and the 3rd Canon of the 7th Ecumenical Council, according to which, “if any bishop, having made use of secular rulers, should receive through them Episcopal authority in the Church, let him be defrocked and excommunicated along with all those in communion with him”. The significance that the Fathers of the 7th Council gave to such an offence is obvious from the very fact of a double punishment for it, that is, not only deposition but excommunication as well, something unusual for ecclesiastical law. The famous commentator on Canon Law, Bishop Nicodemus of Dalmatia, gives the following explanation of the 30th Canon of the Holy Apostles: “If the Church condemned unlawful influence by the secular authorities in the ordination of bishops at a time when the rulers were Christians, then it follows that She should condemn such action all the more when the latter are pagans and place even heavier penalties on the guilty parties, who were not ashamed of asking for help from pagan rulers and the authorities subordinated to them, in order to gain the episcopate. This (30th) Canon has such cases in view”. If in defense of this position examples are given of the Patriarchs of Constantinople who were placed on the Throne at the caprice of the Turkish Sultans, one can reply that no anomaly can be regarded as a norm and that one breach of Canon Law cannot justify another.Taking into consideration all the above mentioned reasons, the Council of Bishops of the Russian Orthodox Church Outside of Russia, as the representative of the free part of the Russian Church, determines:
The election of Pimen (Izvekov) as Patriarch of Moscow and All Russias at the gathering calling itself an All-Russian Church Council in Moscow the 2nd of June of this year, on the authority of the 3rd Canon of the 7th Ecumenical Council and other reasons set forth in this decision, is to be regarded as unlawful and void, and all of his acts and directions as having no strength.
Ma intreb daca intr-adevar cele scrise apartin parintelui Sofronie sau e inventia altora pusa pe seama lui (a celor care i-au scos cartile). Daca insa sunt adevarate, aceasta nu este o invatatura ortodoxa si se vede o puternica influenta a politicii Patriarhiei eretice de Constantinopol asupra lui. Potrivit acestei logici ar trebui desfiintate toate praznicele sau in orice caz mutate oricand dupa voia fiecaruia! Mare ratacire! Oare Sfintii Parinti ce au consfintit acestea erau lipsiti de vederea dumnezeiasca? Nu ma mai mira ca tot soiul de ecumenisti trag de invatatura par. Sofronie dupa cum le convine (afirma ca monofizitii, papistasii chiar si musulmanii au har, asa cum face de exemplu pseudo-episcopul Joanta al Germaniei).
Ar fi bine de stiut ca isihastii aghioriti cei mai de seama au fost ziloti (au rupt comuniunea cu Constantinopolul pentru schimbarea calendarului si pentru erezia ECUMENISMULUI (de care schimbarea calendarului este indisolubil legata - vezi enciclica de la 1920 http://danionvasile.ro/blog/2009/05/20/apostazia-patriarhiei-ecumenice-%e2%80%93-enciclica-din-1920/). Iata niste nume: Calinic Isihastul, Avacum Zilotul Descult, Isaac de la Dionisiu, Ieronim Aghioritul, Ieronim de Eghina, Arsenie Cotea si Teofilact, Sava de la Esfigmenu, etc. Dar de cati dintre acestia ati auzit? Probabil ca n-ati prea auzit, tocmai fiindca lucrurile acestea va sunt ascunse de poitica bisericeasca oficiala, care scoate carti dupa cum convine.
Apropo de Last Will and Testament of Archbishop Antony of Los Angeles, iata un portret (foto) al Vladicai Antonie de Los Angeles http://traditiaortodoxa.net/?p=1324
Si o completare pe care o socotesc necesara.
Calendarul NU este o dogma.
De aceea faptul ca unele biserici ortodoxe au schimbat calendarul nu inseamna erezie.
Erezie ar fi fost de exemplu daca o biserica ar renunta la cinstirea sfintelor icoane, deoarece cinstirea icoanelor este o dogma care isi are fundamentul in Intrupare.
Legatura vie si personala cu Dumnezeul cel viu si personal este una in duh si in adevar, deci implica trairea pe viu a dogmelor bisericii sobornicesti caci dogmele sunt miezul cel neschimbat al credintei iar calendarul nu e o dogma.
Pt Andrei
Corect, Calendarul nu e dogma, ai dreptate, dar te-ai gandit vreodata la consecintele care le-a adus acest calendar indreptat? Se cunoaste ca imediat dupa adoptarea acestuia, BORo in 1926 si 1929 a sarbatorit Invierea inaintea Evreilor, insa in baza unui calendar “corect” - dupa cum ne dam seama.
“corect” - ce inseamna aceasta? oare e mai bine sa indreptezi calendarul in Biserica si sa incalci Canonul 7 Apostolic cu privire la Sarbatorirea Pastilui? (care inseamna caterisire, s-a caterisit cineva? nu! ba mai mult, si pana azi nu s-a revenit la Randuiala Sfintilor Parinti) si sa nu se Coboare Lumina Sfanta? etc
ce argumente mai trebuiesc? nimeni nu contrazice corectitudinea stiintifica a Caledarului din 1583 - Slava Domnului!, dar daca implementam noile lucruri in Biserica si nu “le facem spre slava Lui Dumnezeu”[I Cor. 10.31] degeaba le-am descoperit, caci ne facem rau numai noua). Dar de ce sa-l adopti si sarbatoresti altfel decat ne invata Sfintii Apostoli? De Ce? Chiar nu pot sa inteleg.
Nimeni nu zice ca e erezie. De aceea se si scrie si pe acest blog, ca a fost o greseala adoptarea, iar consecintele is groaznice (Incalcarea Canoanelor chiar si de BOR pe langa Catoloci, schisma in BORo, ura intre crestinii care vor sa tina randuiala Sfintilor Parinti si cei care “fac asculatre” de BOR Oficiala - apropo, ar trebui sa-i numin stilisti si pe rusi/greci/georgieni/basarabeni stilisti, caci si acestia tin stilul vechi, deci iarasi nu suntem obiectivi).
Sa ne rugam sa ne lumineze
Iertare
Hristos S-a Inaltat
Pt. Roman
Spuneti ca ar trebui sa-i numim stilisti si pe rusi, sarbi, georgieni, ierusalim pentru ca sunt pe vechi. Dar acestia sunt in comuniune cu noi si cu celelalte biserici care sunt pe nou. Pe cand stilistii de la noi sau din grecia care nu au vrut sa asculte de biserica lor oficiala cum spuneti dvs., nu sunt primiti in comuniunea cu celelalte biserici ortodoxe, nici macar cu cele care tin calendarul vechi.
De exemplu stilistii din Romania care s-au separat doar pentru calendar nu sunt primiti in comuniune de catre biserica din Ierusalim unde se pogoara sfanta lumina si care e tot pe vechi. Dar biserica Ierusalimului este in comuniune cu noi care tinem stilul nou si cu grecii, bulgarii etc care sunt tot pe nou.
Hristos s-a inaltat!
Hai s-o luam frumos, ca la o ora de Liturgica (dar nu din acelea mincinoase din facultatile patriarhiei). Va recomand cartea parintelui Vasil Sakkas ‘The Calendar Question’ pe care o puteti descarca de la http://traditiaortodoxa.net/?p=461
pt.Leo
referitor la afirmatia ca biserica pe stil vechi nu reconosc tainele BOR oficiala (botez, cununie…).
intrebarea mea este daca ati intrebat pe cineva din BORV de ce “boteaza a doua oara” inainte de a afirma acest lucru.
Din cate stiu acest “botez pt a doua oara” se face cel mult cand persoana respectiva nu a fost botezata conform Sf. Canoane. Cum putem spune ca botezul prin stropire copiat de la catolici si de catre cei din BOR oficiala este corect cand nu este conform Sf. Canoane? Consider ca Botezul este ca o “Haina”, daca nu este conform masuratorilor, atunci nu este buna, asa si cu botezul. din cate am vazut eu, botezul din BOR oficiala difera de cea BORV, iar cei din urma nu fac decat o “completare” la asa zis-ul Botez facut de BORoficiala.
deci, inainte de a afirma ceva, documentati-va, iar daca ati facut si acest lucru relatati si concluziile , nu doar afirmati ceva doar ca asa ati auzit de la altii, sau doar pt a crea confuzii.
Ma ierati daca am suparat cu ceva.
Pt Andrei
Cu Adevarat S-a Inaltat Hristos! (si asta e cel mai important, restul sunt aprox. resturi)
Nu stiu cum isi manifesta atitudinea cei de la Ierusalim fata de stilistii din Ro sau Grecia, chiar nu am fost sa vad, DAR in povestiri partinice nu ma incred. Daca nu este asa, at ar trebui sa fim atenti la informatii si sa nu tragem concluzii gresite.
Daca asa este, chiar imi pare rau. Asta e problema lor ca se comporta asa cu niste crestini care incearca sa se tina strans de acele repere quasi-dogmatice de care s-au tinut si Sfintii de dupa schimbarea calendarului (de la 1583 incoace) (Sf. Calinic de la Cernica, Cuv. Serafim Rose, si alti sfinti mentionati de fratele Danion…). Chiar nu stiu de ce s-a “certat” Mitropolia Slatioara cu BORo, iarasi e problema lor, ei vor da raspundere in fata lui Dumnezeu si pentru ispitirea credinciosilor din Ro. Noi ca si credinciosi, trebuie sa indeplinim in primul rand Poruncile lui Hristos (nu ascultare oarba fata de ierarhi), sa iubim pe cel care greseste, dar sa ne maniem pe pacatul pe care il savarseste. Deci, am incalcat porunca, caci ne maniem pe stilisti, ca ei is asa si pe dincolo. Toti gresesc. dar haideti fratilor sa vedem cu ce au gresit? au tinut randuiala veche! unde-i greseala in aceasta hotarare? Nu e nicio greseala, fratilor, ba mai mult au dat dovada de curaj ca marturiseasca ca vor sa tina lucrurile neschimbate in Biserica (de consecinte am vorbit, deci s-au aratat ca si niste proroci, caci au simtit ca la nimic bun nu va duce). Ca n-au facut ascultare? aici e mai complicata socoteala. cine a gresit mai mult? cei care s-au despartit de BORo oficiala, sau BORo ca a incalcat canonul 7 Apostolic cu privire la Sarbatorirea Pastilui imediat dupa adoptarea unui calendar corect stiintific (dar nicidecum corect duhovniceste!!) si trebuiau sa se cateriseasca pe capete acele figuri bisericesti care au stabilit data Pastilui dupa noul calendar.
Deci, sa ne iubim fratilor, caci de incalcam o porunca ne facem incalcatori de toate (fie acestea si ne-dogmatice). Fratele Danion este printre putinii care a avut curajul sa ne puna la dispozitie niste informatii obiective asupra acestei probleme. Citim, analizam si tragem concluzia, ca nu avem nici un motiv sa uram/defaimam/judecam pe stilitsti din toate timpurile si din toate locurile. Iar de este corecta sau nu randuiala stabilita de Sfintii Parinti in sarbatorirea praznicilor bisericesti dupa un calendar ce ramane in urma…ar trebui sa ne cutremure acest curaj de a judeca decizia lor, caci asta ar insemna a pune la indoiala trairea duhovniceasca acelor Sfinti cu ratiunea noastra impanzita de patimi, chiar daca straluceste.
numai bine
Roman
Este adevarat: calendarul nu este o dogma! DAR… BOR-ul a facut mai multe abateri: i-a recunoscut ca ortodocsi pe monofiziti, a recunoscut “tainele” catolicilor, a recunoscut validitatea hirotoniilor anglicane, propovaduieste sincretismul religioos- vezi ultimile luari de pozitie ale patriarhiei- iar lista din pacate ar putea continua. BOR-ul a devenit eretica prin aceste abateri!
Cititor,
Cunosc cartea si argumentele. Cu tot respectul va spun ca avem pareri diferite. Eu nu sunt teolog , nu am facut facultatea de teologie, deci nu cred ca are rost sa acuzati “facultatile patriarhiei”.
Va recomand si eu sa cititi acest scurt eseu al teologului rus Afanasiev despre canoane.
http://www.crestinortodox.ro/drept-bisericesc/69974-canoanele-bisericii-schimbabile-sau-neschimbabile
Ce e de facut? Sa ramanem in Biserica (Ortodoxa Romana), sa tinem cu adevarat calea imparateasca - iar nu extremele comentatorilor - si sa avem nadejde intreaga ca peste putina vreme toate se vor vadi, iar la momentul crucial al apostaziei fatise si finale (prin acceptarea primatului papal si unirea de facto cu Roma) vor iesi destui ierarhi la marturisire si Biserica adevarata va ramane prin ei… pana la sfarsitului veacului! AMIN!
Cuviosul Paisie Aghioritul:
“De asemenea, să nu uităm că Biserica Ortodoxă nu are nici o lipsă. Singurul ei neajuns este lipsa ierarhilor şi păstorilor serioşi cu principii patristice. Cei aleşi sunt puţini, dar aceasta nu trebuie să ne neliniştească, căci Biserica este a lui Hristos şi El o conduce. Nu este biserică care se zideşte din piatră, nisip şi var de către credincioşi şi se distruge de focul barbarilor, ci este Însuşi Hristos. Şi „cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi” (Matei 21, 44). Atunci când va trebui, Domnul va ridica sfinţi, precum Marcu Eugenicul şi Grigorie Palama, ca să adune pe toţi fraţii noştri care au fost scandalizaţi, să mărturisească Credinţa Ortodoxă, să întărească Tradiţia şi astfel să pricinuiască bucurie mare Maicii noastre.
În vremurile noastre vedem că mulţi fii credincioşi ai Bisericii noastre, monahi şi mireni, din păcate, s-au desprins de Ea, din pricina filo-unioniştilor. Cred că nu este deloc bine să ne despărţim de Biserică de fiecare dată când Patriarhul greşeşte, ci fiecare are datoria şi obligaţia de a protesta şi de a lupta după puterile sale în sânul Bisericii. A întrerupe pomenirea Patriarhului, a te desprinde şi a crea propria Biserică, şi a continua să vorbeşti de rău pe patriarh cred că este un lucru iraţional.
Dacă pentru o abatere sau alta a patriarhilor ne despărţim şi facem propriile noastre biserici - să ne ferească Dumnezeu! - îi vom întrece chiar şi pe protestanţi. Uşor se desparte cineva, însă greu se întoarce. Din nefericire, avem multe „biserici” în vremea noastră. Ele au fost create fie de grupuri mari, fie chiar şi de către o persoană. Deoarece s-a întâmplat ca în chilia lor să existe biserică (mă refer la cele ce se petrec în Sfântul Munte), unii au crezut că pot să facă şi propria lor Biserică independentă[4]. Dacă filo-unioniştii dau prima lovitură Bisericii, aceştia menţionaţi mai sus dau a doua lovitură”.
Da, gresala stilistilor a fost ca nu au ascultat de biserica si de aceea nici bisericile ortodoxe care sunt pe calendarul vechi cum e Ierusalimul de pilda nu mai sunt in comuniune cu ei.
Au ramas cu calendarul dar au pierdut dragostea.
Formalismul este marea ispita care ne paste pe toti. A nu vedea esentialul si, vorba lui Steinhardt, a ne speti pentru niste blide ca si cum ar fi esente.
Acelasi lucru il faceau si fariseii care tineau totul dupa tipic, dar uitasera partile mai grele ale legii, mila si dragostea.
Ortodoxia NU este un muzeu in care se admira lucruri vechi si pretioase. Ea este viata bisericii in Duhul Sfant.
Canoanele raspund unor nevoi ale bisericii in anumite vremuri. Ele nu sunt neschimbatoare precum dogmele. Ce ar fi de exemplu daca biserica de azi ar reinvia hotararile si indrumarile canonice date de sf. apostol Pavel privind asezaminte precum cel al prorocilor, al apostolilor, al darului limbilor, al darului talmacirii si celelalte?
Am putea face fata tulburarilor date de reinvierea unor asemenea asezaminte si ele cu caracter canonic? Va intreb.
De ce pr Paisie pomeneste numai de cei cazuti in extreme (si lasa sa se inteleaga ca aceasta ar fi o consecinta a ruperii lor de constantinopol) dar nu spune si faptul ca cei mai renumiti isihasti aghioriti erau ziloti? Ba mai mult, pe unii dintre acesti ziloti chiar ii pomeneste in cartea lui ‘Flori din Gradina Maicii Domnului’ ca mari traitori cu viata sfanta, dar fara sa spuna catusi de putin ca acestia erau ziloti!! De ce oare atata minciuna la un asa mare duhovnic??
Unul dintre cei pomeniti in cartea lui este chiar parintele Sava de la Esfigmenu, pe care il pomeneste ca mare traitor, dar nu sufla un cuvintel despre faptul ca era zilot si ca spunea despre invatatura parintelui Paisie cu privire la neruperea de oficiali citandu-l pe Sf Ioan Gura de Aur: ‘Toate vorbele lor sunt nebunie, şi istorii de copii neştiutori’.
Pentru cei care nu cunoasc decat pozitia pr Paisie, intens mediatizata de politica oficiala bisericeasca, cititi aici pozitia Parintelui Sava de la Esfigmanu http://traditiaortodoxa.net/?p=317 foarte actuala!
Apropo de viziunea si pretentiile neopapiste ale Constantinopolului si acolitilor [de ce neopapista? iata: papa: "eu sunt Biserica"; pseudo-patriarhul de constantinopol: "eu sunt Biserica"] si manipularea mediatica contemporana legata de comuniune,
parintele Dionisie Ignat: “Sfântul Munte are aşa încă de la începutul începuturilor, să n-aibă episcop, să pomenească pe cine vrea! Nu-i dator să se-amestece în conducerea Sfântului Munte vreun patriarh.”
p.s.: vad ca cineva care da un raspuns pt.Leo intr-un comment de mai sus, a folosit acelasi username ca mine; il rog sa semneze cititor2 pentru a nu starni confuzii.
domnule Andrei (Stirbu), conteaza mai putin ce credeti dvs, conteaza ce invata Sfintii Parinti.
Si apropo, lasati fatarnicia (nevinovat neteolog); cineva va pomenea pe un alt blog ca fiind ‘catzelul stirb’ al patriarhiei, asmutit asupra tuturor conservatorilor si traditionalistilor cu site-ul dvs. lacasurineortodoxe.
cei de la razbointrucuvant multa sminteala fac. dupa roadele lor ii veti cunoaste, a spus Mantuitorul. faptul ca taie orice drept la replica celor de pe stilul vechi e o dovada clara de fatarnicie si lipsa de dragoste fata de aproapele. probabil ei ar zice ca s indreptatiti sa spuna de “stilisti” ca fac sminteala, dar ei o fac de fapt, ceva similar cu “hotii striga cel mai tare hotii”. la ei nu conteaza ce spun sfintii, invoca parinti cunoscuti intr adevar ca mari duhovnici, dar uita ca si diavolii se pot face ingeri. aveti grija, fratilor de pe stilul nou, cum discrenti lucrurile. eu nu zic ca puteti da dreptate stilului vechi dintr o data, aceasta e o marturisire de credinta, de Adevar, nu se face asa usor, dintr-odata, sa recunosti ca schimbarea (vax indreptarea) calendarului a fost si este o greseala de credinta, pt ca loveste in primul rand in Sf Traditie. dar cel mai grav lucru spun Sf Parinti e ca a rupt Biserica, a produs o schisma, iar cei care au produs-o sunt cei care conduc BOR, pacat care nici mucenicia nu il spala, asta spun Sf Parinti, nu nevrednicul de mine. iar cei care sunt de acord cu ei, fac ascultare lor, fac ascultare minciunii, iar tatal minciunii stiti bine cine este…
cititi singuri ce se spune in Pedalionul vechi, de dinainte de schimbare, unde la pagina 512-litera L, scrie:”schizmaticii sunt pentru schimbarea pascaliei si a calendarului”. ce spun Sf Parinti, schizmaticii se mantuiesc?
vorba unui parinte pravoslavnic:din partea noastra sa se mantuiasca toti, dar Sf Parinti, insuflati de Duhul Sfant, au dogmatisit cine are mantuire si cine nu.
eu nu pot intelege amagirea celor de pe nou care recunosc ca s-a gresit cu schimbarea calendarului si stau in minciuna si in greseala, ascultand ce spun preoti sau teologi care o scalda cu Adevarul, “caldicei” cum sunt, fara sa cerceteze singuri ce spun Sf Parinti, Sf Canoane. pai cine poate gresi, fratilor, Sf Parinti sau teologii si unii preoti pe care Biserica nu i-a proslavit? cati parinti nu s-au inselat? cata inselare nu va fi in veacul de apoi, nu asa s-a proorocit?
sunt bune si comentariile astea, dar fiecare e dator sa caute Adevarul, ca de asta traim. ganditi va ca timpul curge spre viata vesnica sau osanda vesnica. vom fi judecati cu Judecata Dumnezeiasca, nu omeneasca. toate gandurile ascunse ne vor fi scoase la iveala, toata amagirea, inselarea, minciuna, fatarnicia, rautatea.
un lucru am inteles, esential, cand am trecut la stilul vechi: Sf Parinti au spus ca cel mai important lucru e sa tii dreapta credinta, pt ca orice pacat ai avea, in dreapta credinta fiind, mai poti fi scos din focul iadului, dar daca ai cazut din dreapta credinta…stiti cu sfantul care a fost acuzat de curvie si alte pacate trupesti, si a recunoscut ca le facea, dar cand a fost intrebat daca e eretic, a zis cu tarie: asta nu.
a serba Sf Pasti in post e o erezie, au spus-o cei care trebuiau s-o spuna.
nu uitati si ce se spune la “Tatal nostru: precum in cer, asa si pe pamant”-asta ca sa se inteleaga ce inseamna o sarbatoare crestineasca, de ce calendarul bisericesc ortodox, de stil vechi, e o “icoana a timpului”. nu uitati ce se spune si la Crez:”cred intr-Una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica”. cum se mai respecta Crezul cand prin schimbarea calendarului au fost calcate direct sau indirect, peste 70 de Canoane? oare e de gluma?
cine e de la Bunul Dumnezeu sa inteleaga, va intelege.
trebuie inima buna. dragostea e intai de toate.
nu uitati care e prima porunca. de aici pleaca tot raul, nu se respecta prima porunca, aceea de a-L iubi pe Domnul Dumnezeu din tot cugetul, din toata inima, din tot sufletul! si daca L iubesti pe Domnul, iubesti si pe aproapele.
dar cum putem sa facem asta cand avem inima invartosata din cauza “stilistilor”?
Hristos s-a inaltat!
@razbointrucuvant
“Atunci când va trebui, Domnul va ridica sfinţi, precum Marcu Eugenicul şi Grigorie Palama, ca să adune pe toţi fraţii noştri care au fost scandalizaţi, să mărturisească Credinţa Ortodoxă, să întărească Tradiţia şi astfel să pricinuiască bucurie mare Maicii noastre”. Ai perfecta dreptate si in acelasi timp ochelari de cal. Nu l-ai observat pe Sfantul Glicherie Marturisitorul care s-a sfintit prin lupta de pastrare a Traditiei Ortodoxe (a se citi a utilizarii calendaului Iulian). Si alaturi de el pe Sf. Ioan Iacob Hozevitul, pe Sf. Filaret al ROCOR. Sfinti pe care aveti indrazneala sa nu-i recunoasteti(aceeasi indrazneala draceasca care v-a facut sa acceptati si calendarul papistasesc). Daca ar fi fost schimbarea facuta pe la anii 1700, cu aceeasi indrazneala ati fi sustinut ca nici alti Sfinti care s-au opus schimbarii calendarului ( cum e si Sf. Calinic) nu sunt Sfinti la Dumnezeu. Pana cand nu veti renunta la aceasta insuflare draceasca a introducerii/acceptarii noului calendar, spunand ca “e gresit dar nu e important??????”, nu veti putea accepta intreg Adevarul de Credinta in mod curat , neprihanit.
Cer scuze pentru tonul taios (unii ar spune ca e “ura”???), dar lucrurile sunt evidente si prea nu le recunoasteti!
Doamne ajuta!
@Andrei.
“Da, gresala stilistilor a fost ca nu au ascultat de biserica si de aceea nici bisericile ortodoxe care sunt pe calendarul vechi cum e Ierusalimul de pilda nu mai sunt in comuniune cu ei”
Te-ai intrebat daca vrem sa fim in comuniune cu bisericile ecumeniste? Crezi ca pentru noi conteaza cum se pune problema in mod oficial? Singurii ierarhi cu care suntem in comuniune noi sunt doar acei ierarhii traditionaliti si care nu sunt in ecumenism. Pe voi va incalzeste drumul “corect politic” (a se citi ecumenist) al bisericilor locale. Pe noi nu. Sfantul Glicherie a slujit prin anii 1940 si in Muntele Sinai si a fost indemnat sa intareasaca rezistenta traditionalista in tara. La momentul acesta nu mai sunt astfel de pareri prin aceste locuri. S-a facut epurarea de rigoare peste tot (dar nu de tot). E “normal” ca cei de acum care conduc “oficial” aceste biserici sa fie impotriva noastra. Uitati o mostra despre framantarile ecumeniste din cadrul Patriarhiei Ierusalimului de acum 20 ani…
http://traditiaortodoxa.net/?p=540#more-540
Hristos s-a inaltat!Dragii mei frati intru Domnul, cei care tin vechiul calendar in Romania nu au pierdut Dragostea! Eu tin pe vechi de cativa ani si Dragostea mea pt Domnul si fratii mei ortodocsi e mai intensa ca niciodata. Va inteleg( am familia si cam toate rudele pe nou), insa,sa nu va considerati mai intelepti decat cei care au devenit Sfinti chiar in lipsa comuniunii, singurul dumneavoastra argument. Da, poate preotii si ierarhii nostri sunt mai vehementi pt ca au mare raspundere. La ei nu merge cu ” e bine si pe nou si pe vechi”. Poate vreti sa stiti ca doi dintre marii duhovnici ai Romaniei mi-au spus ca e bine ca tin pe vechi. Unul dintre ei, un mare marturisitor al zilelor noastre, chiar i-a dat binecuvantare prietenului meu (pe nou) sa treaca pe vechi prin mirungere pentru a ne putea casatori. Oare de ce? Au inceput sa se teama si sa se indoiasca vazand apostazia bisericii oficiale? Au inceput sa-si puna intrebari?
Stiti cum a fost inainte de schimbarea calendarului? Zarva mare! Cam cum a fost in ultima vreme din pricina pasapoartelor biometrice. Preotii spuneau prin biserici oamenilor ca se va da timpul inainte cu 13 zile dar nimeni sa nu accepte pt ca e un lucru impotriva predaniilor bisericesti. Dar dupa, au avut sedinta si au fost amenintati si momiti cu salarii mai mari. S-au intors in biserici si au inceput sa le spuna crestinilor ca a fost
” alarma falsa” ca de fapt e bine sa accepte noul calendar. Atunci oamenii au fost foarte derutati, dupa cum mi-au povestit strabunicii mei. Ei aveau in sat un preot tare bun care avea multi copii si fiind amenintat cu caterisirea a acceptat schimbarea. El a spus insa enoriasilor ca ei sa nu accepte, el fiind nevoit s-o faca.
Ne acuzati de lipsa Dragostei? Dar daca cei pe nou considerau ca cei ramasi pe vechi, “saracii”, sunt in mare inselare, de ce nu au incercat sa-i intoarca cu Dragoste? De ce atata prigoana si batjocura? Oare credinta poate fi impusa? Oare nu credinta ne face liberi cu adevarat? Ceea ce au patimit crestinii care au pastrat pentru slujbele bisericii calendarul iulian, ne incredinteaza ca aceasta este calea de urmat. Cai sunt poate mai multe, dar aceasta e cea mai stramta! Slava Domnului pt toate! Mantuire tuturor! Iertati-ma si Dumnezeu sa va ierte!
http://www.youtube.com/watch?v=wsmV7pIjKe4&feature=related
Pt Andrei,
In legatura cu comuniunea. ROCOR era in legatura cu BOR cand aceasta avea atatia sfinti? Ce parere ai despre Sf Ierarh Glicherie care era pe vechi in necomuniune cu BOR. Cum a ajuns Sfant?
Daca e sa privim altfel problema calendarului. Cu ce e mai prejos BOSV care si-a mentinut aceeasi pozitie fata de calendar ca si Biserica Rusa, Biserica de la Ierusalim care nu au vrut sa accepte aceasta “indreptare”? Oare rusii sau sarbii aveau dreptul mai mult decat noi romanii sa respecte canoanele? Cu ce au gresit cei care au avut aceeasi pretentie, ca si cele mai mari biserici ortodoxe, facand parte din aceeasi Biserica Ortodoxa Universala? Eu cred ca greseala mare au facut-o bisericile oficiale care au schimbat calendarul, care au facut un pas catre ecumenism lasand o intristare mare in toata Ortodoxia. Schisma a fost facuta de cei de pe nou nu de cei de pe vechi departandu-se de Ortodoxia Mama, apropiindu-se de catolici, de ecumenism. Astfel se explica si ca cei mai multi Sfinti apartin din Bisericile de pe vechi, chiar din cele neoficiale, care nu sunt in comuniune cu bisericile oficiale dupa cum spunea si Andrei.
Pentru zilele acestea triste si incordate.
“DUHUL SFANT A FOST DINTOTDEAUNA,ESTE SI VA FI.
Roaga-te Lui ca sa se pogoare peste tine,ca si tu sa afli intotdeauna Harul Sau.
DUHUL SFANT ESTE VIATA TUTUROR FIINTELOR,DUHUL DATATOR DE VIATA.
DUHUL SFANT ESTE FOC.Roaga-te ca sa prefaca in cenusa tot ceea ce este inlauntrul tau fara folos si ca sa aprinda candela inimii tale si sa arda intru toti vecii,ca nici un intuneric sa nu o cuprinda.
DUHUL SFANT ESTE LUMINA.Roaga-te sa te lumineze,ca sa stralucesti ca un soare pe cerul duhovnicesc al Imparatiei lui Dumnezeu.
DUHUL SFANT ESTE DUMNEZEU.Roaga-te ca sa te sfinteasca si sa-ti dea Har sa te impartasesti de El in veci.
DUHUL SFANT ESTE TOTUL.Roaga-te Lui – ca Unul Ce este Vistierul lucrurilor celor bune – sa Se reverse in inima ta,umpland-o pana sus,pana la revarsare,cu nesfarsita desfatare,astfel incat sa fii bogat intru toti vecii.
DUHUL SFANT ESTE NEMURITOR.Roaga-te ca si tu sa fii duh,caci carnea si sangele sunt prea slabe ca sa mosteneasca viata vesnica,iar ele trebuie,intr-un fel minunat,inca viind aici pe pamant,sa devina duhovnicesti.
Spune inimii tale:”Inima,ce faci aici pe pamant?De ce slabesti si nu vrei sa te ridici deasupra pamantului si a cenusii?De ce te intristezi de poverile si lipsurile pamantesti?Sa stii ca toate cele de aici,de pe pamant,sunt altfel decat cele din Cer si dreptatea lor si ca tu esti facut sa apartii Cerului!”(…)
O,Duhule Sfinte,da-ne noua sa Te slujim in Duh si in Adevar (Ioan 4:24) si vino si Te salasluieste intru noi!Nu inseteaza desertul pentru o picatura de ploaie cat inseteaza inimile noastre pentru venirea Ta! (…)
Tu esti Dumnezeu Vesnic,Duh Sfant,iar noi,prin Dragostea Ta vom trai pentru vesnicie,in vreme ce toate sunt doar un vis,un rau curgator…..”
(din “Cugetarile unei inimi smerite”)
De veghe,
Nu inseamna ca daca am pareri diferite in anumite probleme sunt omul cuiva. Nu vreau sa ma justific in ochii nimanui. Daca am jignit pe cineva cer iertare.
StelianA,
Nu va acuz pe dvs. de nimic.Si nu va cereti iertare de la mine. Nu mi-ati gresit cu nimic.
Am incercat sa-mi expun parerile intr-un mod civilizat. Daca totusi s-a simtit cineva jignit in vreun fel, il rog sa ma ierte.
frate, tu stiai treaba asta
http://www.ecomagazin.ro/deputatii-de-acord-cu-organismele-modificate-genetic/
Konstantinos,
Gresala stilistilor nu a fost pastrarea calendarului vechi ci faptul ca au condamnat biserica romana pentru faptul ca a adoptat noul calendar, in ciuda faptului ca biserica universala nu ne-a despartit de la impartasirea cu ea nici pe noi nici pe greci si pe ceilalti care tin noul calendar.
Biserica ortodoxa a Finlandei de exemplu din cate stiu eu, tine si Pastele pe stilul nou, si cu toate astea nu i-au despartit de legatura bisericii universale.
Cunoasteti foarte bine si polemica intre papa Victor si Policrat de Efes inca din secolul 2 in privinta asta.
Cu toate ca sarbatoreau Pastele la date diferite si cu toate ca existau inca multe alte obiceiuri diferite intre bisericile locale, nu au intrerupt comuniunea euharistica.
Eu nu sunt ecumenist. Consider biserica ortodoxa singura care are plinatatea adevarului, dar sunt de parerea arhimandritului Sofronie pe care am citat-o mai sus, ca nu trebuie rupta comuniunea liturgica pentru asa ceva.
Doresti si tu ca Romania sa se retraga din N.A.T.O. si din U.E.? -Daca raspunsul tau este DA! trimite mesajul mai departe prietenilor tai…
Pentru o Romanie crestin-ortodoxa!
Credinta, Nadejde, Iubire.
Amin.
Niciunul dintre oameni nu detine Adevarul absolut. Nu stim noi ce e mai bine pt mantuirea fiecaruia. Haideti sa nu ne mai acuzam unii pe altii. Eu am trecut pe vechi dar nu pot sfatui pe nimeni sa faca ceea ce am facut eu. Si nu pt ca as regreta lucrul asta, dimpotriva! Stiu insa ca eu am facut-o cu o oarecare usurinta, am simtit o dulce chemare si nimic din lucrurile smintitoare (ispitele) pe care le-am vazut si le-am auzit in perioada imediat urmatoare nu m-au putut opri din hotararea mea.
Fratele Danion nu spune nimanui sa treaca pe vechi. Face insa foarte bine ca spune lucruri pe care multi nu le stiau. Cine simte ca trebuie sa faca mai mult, sa faca. Cine nu, sa-i lase pe ceilalti sa-si asculte inima. Nu raspunde nimeni pt faptele noastre, doar noi insine!
Eu am stiut ca nimeni niciodata nu-mi va putea face rau daca Dumnezeu nu-i va permite asta. Nu mi-a fost teama sa caut raspunsuri pt ca am facut-o cu rugaciune in suflet. Nu ne sta noua in putere sa spunem ce-i poate mantui sau osandi pe ceilalti. Putem insa sa vorbim despre noi si despre alegerile noastre cu dragoste si respect pt ceilalti. Daca Dumnezeu va randui ca alti frati ortodocsi sa simta chemarea pe care am simtit-o eu m-as bucura pentru ei iar daca nu vor simti nimic, le doresc sa-si gaseasca pacea sufleteasca acolo unde sunt. Dumnezeu ne iubeste pe toti si nu ne cere mai mult decat putem noi face. Insa, sa fim foarte atenti sa nu ne credem mai presus unii decat ceilalti ci sa ne rugam pentru mantuirea tuturor.
“Iubiti-va mult!” si Dumnezeu va randui fiecaruia cele de folos pentru mantuire!
Draga andrei,tu vorbesti incarcat cu bagaje doar dintr o parte,citeste calm si ce spun ceilati ,cantareste..nu fi ca mine repezit!nu stilistii din romanica ia certat p cei de p nou ci o mutime de sinoade ale tuturor bisericilor asta timp de sute de ani!cerceteaza si tu! si eu am fost p nou si am cercetat 20 d ani!! mi a fost f greu dar daca vrei adevarul cauta!
Ptr mine , ca credincios al BOR, care am cunoscut Mila Domnului in aceasta biserica si m-a invrednicit Bunul Dumnezeu sa cunosc oameni sfinti si credinciosi vrednici de toata lauda ,NU POT sa cred ca BOR impreuna cu toate celelalte biserici ortodoxe surori pe stil nou sunt ratacite si lipsite de Harul lui Dumnezeu. Cei de pe stilul vechi ar trebui sa vedeti ca in aceste biserici cu calendarul indreptat sunt f multi sfinti si drepti bine-placuti lui Dumnezeu care au avut o viata evlavioasa si au lasat multe scrieri unde se simte Puterea Duhului.( cunosc stilisti , rude de-ale mele , care ii cinstesc ca sfinti) Numai la noi in tara au fost si sunt vrednicii de pomenire parintele Cleopa , p Sofian Boghiu , p Dimitrie Bejan ,p Ilarion Argatu (care are sfinte moaste) ,p Arsenie Boca ,sfintii inchisorilor , p Arsenie Papacioc si multi altii ,lista fiind f lunga. Deci daca BOR nu are Harul atunci cine i-a insuflat pe acesti oameni sa faca faptele lor cele bune de i-a iubit o-ntreaga tara? Am rude in BORSV si am discutat cu ei pe marginea acestor probleme. Nu stiu de ce dar am avut senzatia ca vorbesc cu sectari( imi cer iertare dar nu vreau sa va jignesc , insa asta a fost impresia mea). Probabil ptr ca unele lucruri nu le trec prin filtrul ratiunii , ci pur si simplu le iau ca atare si le cred fara discernamant ( asa cum fac sectarii cu care am discutat de cateva ori). Ei spun ca la primul sinod ecumenic sf parinti au alcatuit calendarul si au lasat blestem ptr cei care il vor schimba .Daca ar fi asa , atunci ar insemna ca tot ceea ce s-a adaugat in calendar , ( adica sfintii sau sarbatorile de dupa acel sinod ) nu este bun si ar trebui sa ramanem cu calendarul din sec 4. Pe ei nu-i intereseaza ca la sinodul I ecumenic principalul motiv ptr care s-au adunat sf parinti a fost ratacirea lui Arie , iar calendarul si alte chestii administrative au fost lucruri secundare . Si la urma urmei avem ACELEASI CALENDARE ,nu s-a schimbat nimic , numai datele difera , iar daca sf ap Petru zice ca ” la Dumnezeu o zi este ca o mie de ani , iar o mie de ani ca o zi ” ptr ce ne incrancenam ptr cateva zile ? Dar stiti ce mi se pare cel mai hilar din chestia asta cu refuzul noului stil , ca pe calendarele stiliste sunt trecute zilele si pe stilul vechi si pe cel NOU…Deci ei refuza sa se conformeze zilelor noastre , dar de voie de nevoie ei isi masoara zilele si dupa noul calendar.
ptr crip81
fiti f. atent cand vorbiti despre sfinte moaste. documentati-va mai bine referitor la Pr. Argatu, vedeti ca lucrurile nu stau chiar asa, in revista Lumea credintei din perioada de referinta scria in amanunt ca BOR are rezerve motivate legat de aceste sfinte moaste.
Pt crip81
Frate Crip, imi suna cunoscut ceea ce ai zis, dar vreau sa-ti zic un lucru care l-am auzit si eu. E gresit sa analizam Adevarul in Credinta prin prisma oamenilor, adica: daca catolicul nu bea si nici nu fumeaza, dar eu crestin-ortodox(indiferent de stil) si fumez si beau ca porcul, inseamna asta ca eu nu detin adevarata credinta? Sa nu uitam un lucru ff important, Crestinismul a afirmat un lucru ne mai intalnit alta data: primul care a intrat in rai a fost un NEMERNIC!!! (a fost pe nou sau pe vechi?, a desfranat sau nu?) stim noi ce faceau talharii atunci.
Iar ceea ce neamurile tale de pe vechi incercau sa-ti zica a fost urmatoarea: ei vor sa urmeze cu multa ravna Sfanta Traditie, acel Consesum Patrum (’firul rosu’) al Sfintilor Parinti, sa tina randuiala lor, caci este verificata. Ca n-au reusit sa-ti transmita acest mesaj, aici e problema lor, si trebuie sa lucreze asupra modului de a-si argumenta pozitia cu dragoste si nu cu ura. Iar criteriul principial in acest sens ne sunt Poruncile lui Iisus Hristos (Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti). degeaba ei tin randuiala veche daca vorbesc cu venin cu semenii lor.
Referitor la sfintii parinti din zilele noastre, nimeni nu neaga trairea lor. Slava Domnului ca sunt asa oameni ravnitori. Dar daca neamurile tale vor sa se tina mai mult de invatatura Sfintilor de pana in anul 1924 oare gresesc ei cu ceva? Deloc nu!
Mai am o idee si gata. Canoanele instituite de Sfintii Parinti sunt niste ‘imagini’ niste ‘reprezentari’ a celui mai corect mod de a ne trai viata pamanteasca pentru a avea grija de sufletul nostru, ca sa dobandim imparatia cerurilor. Iar daca o dam in bara si stim de aceste reguli/canoane/sfaturi, intr-adevar ne luam blestem asupra noastra caci dam cu piciorul in cuvantul Lui Dumnezeu.
Dupa cum ziceam, sa incercam sa analizam consecintele acestei schimbari calendaristice prin prisma Bisericii si nu a oamenilor. In 1926/29, dupa noul calendar, in Romania s-a stabilit Pastile in felul urmator: Inaintea Pastilui Evreilor. Astfel s-a incalcat canonul ce a fost stabilit de ucenicii directi ai lui Iisus Hristos - APOSTOLII (canonul 7 Apostolic care zice exact inversul). Deci, la ce a dus acesta schimbare calendaristica? la incalcarea unui canon de capatai la stabilirea Invierii. Sa ma ierti, incearca acum sa aplici acel filtru al ratiunii de care ziceai ca nu-l folosesc neamurile tale si sa-ti dai raspuns la utilitatea introducerii acestei schimbari in Biserica! Uite ai o dovada clara, in acei 2 ani, Romania a sarbatorit pastile cu Catolicii si nu S-a Coborat Lumina Sfanta.
Doamne ajuta
crip81, am tot respectul pt parintii pe care ii enumerati mai sus dar ar fi bine sa va mai informati. Ascultati va rog ce spune p. Gheorghe Anitulesei de la Radauti (stil nou) despre “moastele” p. Argatu
http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/262/Pogorarea-Sfantului-Duh
Iertati-ma daca ramaneti dezamagit!
Pentru restul, cred ca nu ati citit cu destula atentie ceea ce s-a postat mai sus si la alte teme legate de calendar de pe acest blog(DACA ATI CITIT!). Sanatate si numai bine!
Gil,
Biserica Universala este sau nu este in comuniune cu noi si cu cei de pe stilul nou?
Este. Sunt in comuniune bisericile Ierusalimului, Serbiei, Rusiei, Georgiei care sunt pe vechi cu cele ale Romaniei, Greciei, Alexandriei, Antiohiei, Constantinopolului care sunt pe nou? Sunt.
Atunci ce rost mai are discutia? Dimpotriva, stilistii s-au rupt de comuniunea bisericii universale.
Cat despre canoane, daca sunt schimbabile sau nu am aratat ma sus un link referitor la eseul teologului rus Afanasiev.
pt crip81:este bine ca te lupti sa cauti adevarul singura sansa sa ne mantuim!tu spui ca sant lucruri importante si mai putin importante!?nu scrie clar ca cine incalca o porunca se face calcator a toate poruncile?tie ti se pare putin dar se numeste calcare de lege!legile sant scrise cu blesteme care il rup pe om de Dumnezeu daca le incalca!pt ca tu nu ai citit iti spun citeste ce sinoade ecumenice timp de sute de ani au dat anatemei pe cei ce vor schimba ceva chiar la obiect :calendarul!daca ti ti se pare ca sfintii parinti au legi clare la sinoade ca tu sa zicica daca faci cotra lor nu este nimic!pot sa ti spun : gandeste te!sincer si fara sa ti seama de fata omului ci numai adevarul sa ti fie calauza!
da emil:nato si ue sant organizatiile lui antihrist dar e prea tarziu!spun sf parinti ca nu mai putem opri tavalugul antihristic!treb sa vedem cum facem fiecare sa nu ne ducem in iad!
pt domnul andrei,
de ce va puneti ochelari de cal?
Biserica Universala sau catholiceasca, cum o numeau Sf Parinti, nu tine de titulaturi sau recunoasteri oficiale. Ea tine de Una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica.
vedeti daca prin inovatia calendarului se mai respecta Crezul. studiati singur ce inseamna Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca. va recomand si ce a spus Sf Serafim Sobolev despre stilul nou, ce fel de pacate s-au introdus prin aceasta inovatie.
Dumnezeu sa va-ntareasca!
@stelianA: am ascultat conferinţa respectivă şi nu am ce comenta. Spunea cineva că nişte mari duhovnici pe nou l-au îndreptat spre stilul vechi. Oare ţinând cont de ce vorbea părintele ăsta cât de siguri putem fi că acei mari duhovnici nu sunt şi ei nişte înşelători?
Ce inseamna dragostea fara adevar? O vorba goala si lipsita de sens! Oare sfintii care au murit pentru fiecare particica din Adevarul Ortodoxiei nu aveau iubire? Au mai multa iubire cei care calca in picioare TOATA SFANTA TRADITIE si Sfintele Canoane ale Bisericii precum PORCII salbatici? Cei care isi bat joc de sfanta jertfa a Mantuitorului slujind impreuna cu ereticii au mai multa iubire decat Sfantul Serafim de Sarov care spunea: “VAI DE CEL CE INDRAZNESTE SA SCOATA SAU SA ADAUGE CEVA LA CELE INVATATE DE SFINTELE SINOADE ECUMENICE!”? Unde este iubirea lor, mai intai fata de fratii de o credinta cu ei? Sau poate ar trebui sa ne intrebam daca noi ortodocsii suntem frati cu ierarhii BOR. Daniel este mason gradul 33 in masoneria de rit scotian; Teofan este membru in Loja Armonia inca de cand era la studii in Franta; Corneanu este securist, mason si ateu; Pimen al bucovinei este Cavaler de Malta- care este tot un rit masonic; Bartolomeu Anania cata colinde cu reformatii de Craciun in timp ce protii lui cheama in Bisericile ortodoxe pastori penticostali pentru a predica; si din pacate lista tot continua. Care vor fi acei ierarhi BOR care vor iesi ca leii sa apere Ortodoxia? Care sfinti au pastrat comuniunea cu ierarhii care predica erezia? Spuneti-mi unul singur si eu ma voi intoarce in BOR. Sfintii rupeau comuniunea cu episcopii ce predicau erezia tocmai fiindca erezia anuleaza harul preotiei ! Cine sa-i judece pe acesti ierarhi? Bartolomeu al Constantinopolului? Sau poate Chiril al Moscovei care se declara frate cu rabinul sef al Rusiei? Da, ma doare sufletul ca trebuie sa plec din BOR, “care duhovniceste se cheama Sodoma si Eghipet”! Ma doare sufletul, fiindca aici L-am cunoscut pe Hristos, aici am vazut lumina zilei fara de inserare prin baia sfantului Botez, dar cum sa raman impreuna cu cei ce lucreaza faradelegea? Sufletul meu nu poate! Ce vremuri ticaloase si intunecate! Azi soarele Hristos este intunecat de erezii, Biserica asemeni lunii din apocalipsa este cu vesmantul inrosit de singele fiilor ei ucisi pentru iubirea lor neclintita pentru Domnul, in timp ce stelele Bisericii -episcopii- cad unul dupa altul in erezia ecumenismului! Iar noi ne bucuram ca suntem recunoscuti oficial de celelalte biserici “ortodoxe” oficiale, care alaturi de noi savarsesc curvie duhovniceasca prin participarea la Colhozul Ecumenisto- Babilonic! Cine ne poate scapa de mania Domnului?
mai saurian vad ca te lupti dar nu stii la ce sa te raportezi!vezi cum scrie in legile bisericii facute in sf sinoade de a lungul secolelor,vezi cum spun sfintii recunoscuti de toti:sf IOAN MAXIMOVICI,sf NICODIM AGHIORITUL,sf IOAN HOZEVITUL,sf SERAFIM SOBOLEV..iar daca cineva vrea sa creada altfel decat sfintii si legile bisericii io no coment!
am ascultat ce spune parintele Gheorghe Anitulesei despre parintele Argatu .Ce sa spun ….daca parintele a fost sfant o stie Bunul Dumnezeu si daca vrea sa stim si noi acest lucru , o sa ni-l faca cunoscut. Iar daca n-a fost sfant , tot Dumnezeu o sa ne descopere. Interesant ce spune parintele Gheorghe , vorbeste bine ,sunt de acord cu el intru totul , insa in biserica din totdeauna au existat si exceptii de la regula . Am citit o carte a parintelui Argatu si mi s-au parut putin bizare canoanele date de sfintia sa , insa m-am gandit ca poate e o exceptie .Parintele Gheorghe are perfecta dreptate cand vorbeste la modul general , insa cand se refera la persoane ar trebui si sfintia sa sa inteleaga ca nu e vazator cu duhul si deci , nu stie viata particulara a nimanui. Chiar parintele Savatie Bastovoi spunea pe blogul sfintiei sale ca a observat la unii duhovnici imbunatatiti , ca aveau in anumite chestiuni legate de credinta niste idei ce erau de-a dreptul superstitii . Si cu toate acestea harul lucra prin ei . Parintele Savatie punea acest lucru pe seama nestiintei acelor parinti , pe lipsa de cultura.
ptr Roman
de acord cu dumneata , adevarul ramane adevar indiferent de faptele noastre .In legatura cu schimbarea datei calendarului… parerea mea este ca era bine sa nu se schimbe . Nu cred ca se supara Bunul Dumnezeu pe noi daca eram cu cateva zile in urma , asa cum nu se suparase nici pana atunci. Insa daca acest lucru s-a facut ….era bine sa se pastreze unitatea Bisericii , fiindca avem ACEIASI CREDINTA .Schimbarea datei nu a folosit la nimic bun , chiar a facut rau ,dupa cum a-i aratat, insa nici ruperea din sanul Bisericii a unor crestini nu a rezolvat nimic. In BOR Harul LUCREAZA! Acest lucru este CEL MAI IMPORTANT.Parintele Cleopa ne vorbea de parintele Ioil Gheorghiu de la man Sihastria care avea darul rugaciunii neincetate si de pictorul Protcencu care de asemenea avea acest dar. Harul lucreaza …fiecare credincios care l-a cautat sincer in BOR l-a gasit.
ptr StelianA
intr-adevar, nu am citit tot
ptr Gil
chestia cu poruncile cred ca se refera la ceea ce ne-a poruncit Dumnezeu Iisus Hristos sa tinem ptr a ne sfinti viata. Eu nu am gasit la nici un sfant scris despre calendar, ca daca nu e tinut dupa tipic nu te mantuiesti( ce fel de calendar o fi tinut Sf Maria Egipteanca?).Sfintii ne invata ca daca nu curvesti , nu esti iubitor de arginti , nu esti manios ,etc , dar esti mandru , de fapt le-ai calcat pe toate … si asa ptr fiecare PATIMA de capatai in parte. Insa nu am gasit la nici un sfant sa spuna ca daca ai toate virtutile insa nu tii calendarul , te faci vinovat de toate . Si in credinta sunt lucruri f importante si mai putin importante . Nu poti pune pe aceeasi treapta dogmele crestine ( care sunt Adevaruri de Credinta descoperite de Dumnezeu , vesnice si neschimbabile) cu randuielile din biserica , care au un caracter trecator, fiind valabile numai ptr lumea aceasta ( si nu o data, in Biserica ,crestinii au dat mai multa importanta unor lucruri secundare ajungand pana la erezie, lucru caracteristic sectelor) .Intr-adevar , vrajmasul omenirii ne ataca prin invaluire , ne amageste cu chestii minore ca sa strice mintea in cele importante. Insa daca el ne-a amagit si am schimbat calendarul , noi nu trebuia sa ii terminam lucrarea si sa ne rupem de Sfanta Biserica care-i Mama noastra ,a crestinilor. Doamne ajuta -ne!
Draga @ Saurian, problema cu “moastele” p. Argatu nu are leg. cu polemicile nou-vechi de mai sus. Am considerat ca fratele nostru trebuie sa stie cum stau lucrurile de fapt. Imi pare rau ca unii dintre noi nu au posibilitatea sa se informeze si duc mai departe zvonuri inselatoare.
Dar vad ca mesajul dvs bate mai departe in mod discret. Multumesc pt discretie, prefer insa sinceritatea. Nu am spus nicaieri ca duhovnicii pe nou m-au indreptat spre stilul vechi ci faptul ca nu m-au descurajat. Prietenul meu a luat acea binecuvantare de care vorbeam mai sus dupa o discutie f. serioasa avuta cu unul dintre cei mai indragiti duhovnici ai Romaniei. Acesta ne-a spus sa alegem cum tinem, pe nou sau pe vechi dar sa avem o viata curata si sa ne alegem un duhovnic cat mai sever caci vremurile nu mai permit mantuirea cu o credinta caldicica. Nu stiu cu cine ati vorbit dvs despre acest lucru(daca ati vorbit).Dar daca vreti sa-mi recomandati pe cineva care sa-mi spuna altceva decat ceea ce mi s-a spus pana acum… Dar va asigur ca mesajul general al celor de pe nou e ca “e bine si pe nou si pe vechi”. Asta mie imi spune foarte multe!!!
Toate cele bune!
Hristos S-a inaltat! In ultima vreme, am avut ocazia, din varii motive, sa vorbesc cu mai multi parinti. Toti m-au indrumat catre rugaciune, ca prin ea sa se rezolve problemele mele duhovnicesti si trupesti. La acest indemn, pentru ca sunt un om plin de mandrie, adaug smerenia, pentru ca si rugaciunea cu mandrie ajunge sa ne insele(diavolii iau chip de ingeri). Rugaciunea cu smerenie e o cale grea, care numai la putini da cu adevarat roade. Sa dea Domnul sa fim toti printre aceia la care a dat roade, sa intelegem si sa propovaduim corect nu numai ceea ce traim noi, ci ceea ce au invatat sfintii.
Din prisma unuia dintre ei, Sfantul Lavrentie al Cernigovului, imi permit sa adresez un indemn, pe care sper sa il priviti cu dragoste si intelegere, ca venind de la un nepriceput. Indemnul este sa mergem la Sfintele Slujbe ale Bisericii, pana cand apostazia ecumenismului va cuprinde bisericile noastre. Asa spunea si Sfantul Lavrentie. Cat timp mai avem pana se va intampla, nu stiu, dar macar sa il traim bine. Iata aici textul care confirma parerea Sfantului:http://www.razbointrucuvant.ro/2007/08/04/sf-lavrentie-de-cernigov-vor-fi-multi-surzi-si-multi-orbi/.
Cat despre patriarhul actual, nu vreau sa ii tin partea, dar eu personal nu am auzit decat purtatorul lui de cuvant, nu pe patriarh insusi discutand diferitele probleme.(Daca vreunul dintre dumneavoastra are cunostinta despre vreo declaratie antiortodoxa a lui, va rog sa postati articolul, sau sa il citati, sa citesc si eu). Inca o parere personala, de care ma fac razpunzator, e ca in multe dintre bisericile din Bucuresti am gasit carti si reviste antiecumenism, care puteau fi cumparate de credinciosi. Din cate stiu, pe aceste biserici le pastoreste el si trebuie sa fie la curent cu distributia acestor materiale. Cred ca ar trebui sa asteptam si sa vedem ce va face in continuare, pana sa judecam cine este el.
Multumesc si imi cer iertare daca am zis ceva gresit. Daca am zis, va rog sa combateti, ca sunteti mai luminati. Multa rugaciune si Doamne ajuta!
‘ Biserica Ortodoxă nu are nici o lipsă ‘
Nuuuuuuuuu, ci doar ditamai EREZIA ECUMENISTA predicala si practicata la nivel de ierarhi si preoti, ierarhi eretici, care predica erezia ecumenista in mod oficial, cu capul descoperit, in biserica, aflati in comuniune cu altii asemenea. Si o turma care, in mod constient sau nu, il urmeaza catre pierzare. Floare la ureche, ce mai! Hai sa fim uniti in cele rele. Las-o incolo de puritate a credintei, nu-i asa?
Asa or fi facut ortodocsii si pe vremea lui Nestorie?
pt Anca
am fost la spitalul de urgenta de ortopedie saptamana trecuta. Si stii ce fenomen extraordinar am observat? ca cel cu piciorul rupt nu radea ce cel cu mana rupta. cel cu coastele rupte nu-l critica pe cel cu capul in ghips. iti dai seama? nu se criticau acei oameni, nu se impotriveau, nu vorbeau de sus, nu se enervau unii pe altii. dar stii ce faceau: SE COMPATIMEAU!
cei sanatosi nu vorbesc despre boli!
celui sătul, flămândul nu-i este prieten!
fratilor, de unde credeti ca vin acesti arhierei? sunt din sangele nostru, din neamul nostru romanesc. un mare sfant a zis: “Duhul creaza materia/formele/infăţişările”. oameni buni, crestinismul ne-a descoperit un adevar nemaintalnit in religii: noi suntem madulare ale trupului lui Iisus Hristos. fratilor, noi trebuie sa intelegem acest lucru si sa ne apucam sa-l traim!
cu iertare
Doamne Ajuta
Leave A Reply